ian. 272014
 

“Cu toţii iubim animalele. De ce pe unele le numim animale de companie, iar pe altele cină?” K.D. Lang

Compasiunea selectivă se distinge prin alegerea a două grupuri de animale, despărţite de o linie subţire, uneori  confuză:  primul grup este iubit şi adorat, adesea considerat făcând parte din familie, iar al doilea grup este cel exploatat, abuzat, umilit şi omorât pentru uz personal. Ar putea există mai multe explicaţii pentru această selecţie, de aceea consider că este greşit şi imoral să ascundem adevărul despre suferinţă îndurată de animalele crescute pentru produsele alimentare.

Este ilogic şi nedrept să afirmi că iubeşti animalele, atâta timp cât, cu o mâna îţi mângâi câinele, şi cu cealaltă duci la gură un copan de pui. Majoritatea oamenilor nu sunt informaţi, adesea sunt induşi în eroare de afişele, etichetele şi bannerele “strălucitoare”, cu animale fericite care pasc libere pe câmpuri pline de verdeaţă. Se poate numi discriminare când alegi să exploatezi o fiinţă şi s-o iubeşti pe altă, sau să spui că e în regulă să omorî un porc pentru mâncare, dar nu şi un om? Câini sau vaci, porci sau pisici, un vegan nu vede nici o diferenţa. Toate fiinţele au dreptul la viaţă şi toate doresc acelaşi lucru: să evite moartea. Nimeni nu s-a oferit de bună voie să fie masă cuiva. De fiecare dată când alegem ce mâncăm sau ce purtăm, participăm la suferinţă şi omorârea animalelelor.

“Toţi se gândesc să schimbe lumea, dar nimeni nu se gândeşte să se schimbe pe sine.” Lev Tolstoi

Este simplu ce putem face pentru animale, să devenim vegani! Cu toţii avem puterea de a susţine veganismul, trebuie doar să includem (extindem) compasiunea asupra tuturor fiinţelor, este incredibil de uşor. Majoritatea oamenilor gândesc că este ceva normal şi firesc să consume produse de origine animală, în ideea că aşa au fost crescuţi şi învăţaţi. Educaţia nu are vârstă, în ziua de azi avem atât de multe opţiuni şi acces la diferite informaţii. Un vegan este dovadă vie, că nu este necesar şi nici vital consumul de carne.

“Sărmanele animale! Cum îşi apară ele trupuşoarele… ceea ce pentru noi este numai o cină, pentru ele este însăşi viaţă.” T. Casey Brennan

Compasiunea poate începe atunci când alegem ce mâncăm, şi nu pe cine să mâncăm, când privim carnea din farfurie şi ne gândim că nu este o simplă friptură, ci o parte din cadavrul unui animal care s-a născut pe pământ cu aceleaşi drepturi că şi noi. O fiinţă care a fost privată de mediul ei natural, care s-a născut într-o lume unde oamenii se cred superiori.

Animalele nu sunt obiecte şi nici resurse, ele sunt fiinţe sensibile şi inteligente, sunt că şi oamenii capabile să experimenteze bucurie şi iubire, suferinţă şi durere, frică şi tristeţe. Au aceleaşi drepturi că şi noi pe pământ, suntem cu toţii egali, nu ne aparţin şi nu le suntem stăpâni.

“Animalele ar trebui să aibă dreptul de a alerga dacă au picioare, să înoate dacă au aripioare, să zboare dacă au aripi.” Gretchen Wyler

 Leave a Reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

(required)

(required)